Romania

                                                                

Aspecte din istoria Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 2

„Petru Comarnescu” Gura Humorului

       Ocuparea Bucovinei în 1775 a determinat o reorganizare radicală a învăţământului printr-o  legislaţie austriacă conformă politicii duse de guvernul de la Viena. Pentru a stăpâni mai bine noua provincie anexată, având nevoie de oameni instruiţi, se vor înfiinţa numeroase şcoli comune (Trivialschulen), şcoli capitale ( Hauptschulen), şcoli normale (Normalschulen).

       În 1812 ia fiinţă cea dintâi şcoală primară humoreană. Aceasta era modestă, având înfăţişarea caselor ţărăneşti, fiind ridicată în vecinătatea bisericii catolice. Circumscripţia şcolară cuprindea localităţile: Voroneţ, Mănăstirea Humorului, Capu Codrului, Bucşoaia şi Frasin.

       Între anii 1812 – 1824 au fost învăţători la această şcoală Josef Miniewski (până în 1816) şi Franz Teil. În 1816, Şcoala era frecventată de 11 copii, dintre care 8 erau germani şi restul evrei.    

      După 1872 numărul elevilor români atinge următoarele cifre: 20 (1872), 28 (1873), 29 (1876), 31 (1877). Numărul mare de elevi români se datorează şi prezenţei învăţătorilor Maftei Sachlean, George Forgaci, Ştefan Lavrec. Se constată şi o creştere a numărului elevilor evrei datorită faptului că la Gura Humorului se va forma o comunitate izraelită de peste o mie de suflete.

       În anul 1885 şcoala se divide, organizându-se o şcoală de băieţi şi una de fete. Şcoala de fete era condusă de învăţătoarea Elena Brăileanu, iar din cei 314 elevi, numai 46 erau de etnie română, 96 evrei, 3 armeni şi restul germani. Pentru şcoala primară de fete se construieşte un imobil situat între actualul edificiu al Judecătoriei şi Corpul A al Şcolii Nr. 2, unde astăzi există sala de sport a şcolii. Peste doi ani, dintre cele 159 de eleve, 29 erau românce, iar la şcoala de băieţi urmau procesul de învăţământ 35 elevi români, din cei 199 de elevi.

Corp B

Conducerea secţiei române din cadrul Inspectoratului  Şcolar al Ţării a fost preluată de Dionisie Simionovici. Sub conducerea lui se obţine în 1907 crearea unui liceu clasic la Câmpulung, sub conducerea distinsului profesor Daniil Verenca. În schimb, populaţia germană obţine înfiinţarea unui liceu german la Gura Humorului pentru copiii coloniştilor.  În primele două zile ale lunii octombrie 1908 se desfăşoară concursul de admitere în clasa I-îi a liceului. Cei 91 de elevi admişi sunt împărţiţi în două clase paralele. Dintre ei, doar doi elevi erau de etnie română. Fiecare elev admis trebuia să plătească o taxă de înscriere în valoare de 7 coroane şi 30 de halleri. Corpul profesoral era format din trei germani şi un român Activitatea celor două clase se desfăşura în imobilul negustorului Abraham Schmil.

        Din iniţiativa şi prin strădania primăriei se începe construirea unei clădiri destinate şcolii primare de fete. Noul imobil de şcoala se construieşte pe locul unde – până în 1902 – se aflase Judecătoria de ocol şi oficiul de carte funciară şi astăzi adăposteşte Şcoala cu clasele I-VIII NR.2 „Petru Comarnescu”. Construcţia veche din lemn este demolată şi rămâne neatinsă doar fântâna, aflată înainte în spatele Judecătoriei. Fântâna a rezistat în timp şi a străjuit partea din dreapta intrării în şcoala actuală. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au investit 108 000 florini, din care Fondul bisericesc a contribuit cu 78 000 florini, iar primăria şi statul austriac cu câte 15 000 florini.

       Lucrarea este terminată în august 1910, edificiul fiind pus la dispoziţia Liceului de băieţi. Acest liceu trebuia să funcţioneze temporar în noua clădire, pentru care se preconiza realizarea unei construcţii din bugetul statului.

     

                        Corp A

                   În anul şcolar 1913 – 1914, Liceul de băieţi din Gura Humorului avea 13 elevi români şi 344 elevi  din rândul minoritarilor, în timp ce liceul din Câmpulung avea 179 de elevi români şi 79 de elevi minoritari. În acest an şcolar, în cele 16 licee existente în Bucovina,  erau înscrişi doar 1502 de elevi români, faţă de 5748 de elevi minoritari.

        În timpul războiului oraşul Gura Humorului a fost ocupat de trei ori de trupele ţariste, după care administraţia austriacă a revenit după trei contraatacuri ale trupelor austriece.   În anul şcolar 1914 – 1915 liceul funcţionează cu toate greutăţile datorate de război, cu clasele I – VII, având un efectiv de 274 elevi.. La sfârşitul anului şcolar 1915 – 1916, când liceul avea 273 elevi înscrişi, termină prima promoţie a liceului. Din 19 elevi înscrişi, absolvă liceul  cu examen de maturitate doar 10 elevi, printre care şi elevul român Ştefan Barbu, care va deveni mai târziu profesor la acest liceu.

        În vara anului 1916 are loc a treia ofensivă rusească şi sunt ocupate oraşele Storojineţ, Siret, Suceava, Gura Humorului şi Câmpulung. Împreună cu trupele austriece  se retrag toate autorităţile oraşului, iar liceul îşi încetează activitatea. În timpul ocupaţiei ruseşti localul liceului este transformat în spital de companie, în timp ce  mobilierul şi materialul didactic este distrus. Stăpânirea rusă tratează populaţia mai puţin prieteneşte, ca represalii pentru „părtinire cu Austria”. Cadrele didactice, atâtea cât au mai rămas, sunt detaşate la Viena, unde vor activa în cadrul unui liceu aparte.

       Se încheia o etapă din istoria Bucovinei. Aceeaşi soartă o avea şi liceul humorean, care cunoscuse în perioada austriacă o dezvoltare între anii 1912 – 1914, când a avut un efectiv de cca 300 elevi, 20 de profesori şi 175 de absolvenţi de gimnaziu.

       După realizarea Marii Uniri din 1918 situaţia se schimbă, se introduce administraţia românească în Gura Humorului în timp ce  liceul rămâne unul german, unde limba română, ca limbă de predare, se va introduce oficial în 1923. Copiii germani puteau să-şi studieze limba maternă patru-cinci ore pe săptămână cu profesori germani.

       În septembrie 1919, în baza ordinului Secretariatului General pentru Instrucţie Publică, nr. 1237/ 23 iunie 1919, se trece la lichidarea liceului german şi înfiinţarea în paralel a liceului român. Liceul german va funcţiona în anul şcolar 1919/1920 cu clasele II –VII, având 164 de elevi. În anul şcolar următor, la 1 septembrie, se înfiinţează prima clasă a liceului românesc, care avea 47 de elevi.

      Un moment important îl reprezintă numirea liceului la 15 octombrie 1920 „Liceul Princepele Carol”. Numărul elevilor români care frecventau şcoala se ridica la 124, în timp ce numărul elevilor germani era de 103.

         În următorii ani situaţia se complică datorită condiţiilor economice, a crizei economice din anii 1929 – 1933. În noiembrie 1931, când recesiunea economică a afectat puternic România, liceul din Gura Humorului a fost desfiinţat.

         În 1932, în localul fostului liceu se înfiinţează un gimnaziu, care va exista până în anul 1938. Acest gimnaziu este desfiinţat  şi în clasele fostului liceu, timp de 7 ani, până la terminarea celui de-al doilea război mondial, a funcţionat o şcoală primară  de băieţi. În vara anului 1944, când frontul s-a mutat în zona noastră şi au existat operaţiuni militare, localul fostului liceu a fost transformat în spital militar. Arhiva şcolii a fost transferată la Câmpulung, în timp ce materialul didactic a fost distrus în cea mai mare parte.

        Datorită vicisitudinilor pricinuite de război, de ocuparea nordului Bucovinei de regimul bolşevic, Şcoala Normală din Cernăuţi este nevoită să se mute la Gura Humorului , în localul fostului liceu Principele Carol. Treptat învăţământul se reia, Şcoala Normală îşi va deschide porţile în noiembrie 1945. Această şcoală dispunea de un internat situat la etajul II, unde se aflau dormitoarele, iar sufrageria, bucătăria şi magazia de alimente se găseau în fostul local de şcoală primară, actualul Corp B. Erau înscrise 196 eleve, din care 146 erau eleve interne, care beneficiau de burse acordate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

         Situaţia avea să devină deosebit de grea datorită schimbărilor politice, când în România a fost introdus  sistemului comunist. Şcoala românească a suferit numeroase schimbări, prin introducerea de noi programe, manuale, prin politizarea forţată,  prin interzicerea religiei şi a studierii limbilor străine, cu excepţia limbii ruse. S-au făcut presiuni mari pentru înregimentarea profesorilor şi a învăţătorilor în Partidul Muncitoresc Român, a elevilor în Uniunea Tineretului Muncitoresc, precum şi selecţia elevilor după originea lor socială.

         În anul 1954, clasele V –VII sunt transferate la şcoala generală numărul 1, iar peste 2 ani ia fiinţă Şcoala medie mixtă. Şcoala Pedagogică funcţionează în lichidare, astfel încât în ultima promoţie termină şcoala în anul 1958.

         În 1963 se termină construcţia destinată Liceului real – umanist, unde liceul se va muta în noul local. În acelaşi an, Ministerul Învăţământului aprobă înfiinţarea Şcolii Generale Nr.2, acesta urmând să funcţioneze în fostul local al Liceului Principele Carol. Datorită faptului că localul nu a fost dat în folosinţă până la 1 septembrie 1963, deschiderea noii instituţii de învăţământ a fost amânată cu un an.    

        La 1 septembrie 1964 lua fiinţă actuala şcoală prin divizarea efectivelor claselor de  la Şcoala Generală Nr. 1 şi transferarea claselor primare de la Liceul teoretic humorean.

       În primul an şcolar, 1964-1965, erau înscrişi 615 elevi, din care 318 în clasele I-IV şi 297 în clasele gimnaziale.

Din multitudinea de activităţi care au fost desfăşurate în cadrul şcolii noastre, remarcăm implicarea cadrelor didactice  în diferite parteneriate cu alte unităţi şcolare (cum ar fi  Şcoala „Dumitru Almaş” din Negreşti –Neamţ), precum şi  funcţionarea  cercului de corespondenţă, sub îndrumarea doamnei profesoare Tăutu Eugenia, în cadrul schimbului cultural dintre Şcoala Nr. 2 şi Ecole Primaire „Saint –Exupery” din Port Marly, Franţa.

        Începând cu anul 2004,  Şcoala nr. 2 a primit acceptul să se numească “Petru Comarnescu”, în memoria marelui critic de artă care este înmormântat la Voroneţ.

       De-a lungul multor ani de activitate didactică, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2  a reprezentat cu cinste învăţământul humorean. Au absolvit gimnaziul 3377 de elevi, din rândul cărora  s-au format oameni de prestigiu pentru societatea românească, cum ar fi medici, cadre didactice, ingineri, actori (Cătălin Mereuţă şi Doru Antonesi – membri ai grupului Divertis ), sportivi de performanţă ( campioni naţionali la rugby, recordman naţional la atletism prin elevul Lucanu Alexandru; Tătaru Rodica- medaliată cu bronz  la campionatul naţional de orientare turistică în anul şcolar 1974- 1975) etc.

       Prin contribuţia părinţilor, a Primăriei oraşului Gura Humorului şcoala a beneficiat de racordare la reţeaua de apă şi canalizare (anul şcolar 1968/1969), de încălzire centrală (1973/1974), de amenajarea a numeroase cabinete, de construirea corpului C destinat pentru atelierul şcolar cu trei săli: tâmplărie, lăcătuşărie, artizanat.

Corp C

   

Şcoala dispune de 7 cabinete:  de informatică, limba română, limba engleză, limba franceză, matematică, geografie, religie – istorie,  3 laboratoare de fizică, chimie, biologie, 7 săli de clasă, o sală de sport, o bibliotecă cu  peste 19 000 de volume.   

            In anul scolar 2012-2013 au fost inscrisi la Scoala Gimnaziala „Petru Comarnescu” 405 elevi iar numarul total de cadre didactice care activeaza in cadrul unitatii scolare este de 27.